Adrian CHESNOIU a prezentat în cadrul conferinței regionale AGRI4FUTURE ROMÂNIA: Obiectiv 2035 obiectivele avute în vedere în construcția Cadrului Financiar Multianual de la nivelul Uniunii Europene pentru perioada 2028 – 2034, modalitatea care trebuie aplicată pentru gestionarea crizelor agricole, precum și necesitatea menținerii unui buget solid și predictibil prin construcția unei Politici Agricole Comune bazate pe doi piloni, respectiv FEGA și FEADR.
Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a participat astăzi la evenimentul AGRI4FUTURE ROMÂNIA: Obiectiv 2035 – Conferința Regională Oltenia, unde a adus în atenția participanților domeniile prioritare pentru investițiile vizate prin PAC post-2027.
Printre acestea se numără dezvoltarea sistemelor de irigații și gestionarea eficientă a apei la nivelul fermelor și al organizațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații. De asemenea, sunt considerate prioritare investițiile în procesarea și marketingul produselor agroalimentare, digitalizare și inovare, precum și dezvoltarea instrumentelor de management al riscurilor.
Un accent important este pus și pe instalarea tinerilor fermieri, pentru care este prevăzut un sprijin de până la 300.000 de euro, precum și pe continuarea programului LEADER și a măsurilor destinate dezvoltării rurale. Totodată, sunt avute în vedere mecanisme de sprijin pentru fermieri în situații de criză.
Referitor la gestionarea crizelor agricole, Adrian CHESNOIU a reafirmat punctul de vedere comunicat la Întâlnirea ministerială a miniștrilor agriculturii din Grupul VISEGRAD cu Bulgaria, Croația, România și Slovenia (V4+4), organizat în perioada 5 – 6 octombrie 2026 în Slovacia, la Bratislava.
Cu această ocazie a evidențiat faptul că România consideră că gestionarea crizelor agricole trebuie să evolueze de la o abordare predominant reactivă către un sistem predictibil, bazat pe prevenție, asigurare și solidaritate, această schimbare fiind cu atât mai urgentă cu cât seceta și valurile de căldură nu mai reprezintă evenimente excepționale. Iar în acest context, gradul de penetrare a asigurărilor agricole rămâne la aproximativ 30% din suprafața agricolă, ceea ce înseamnă că o parte importantă a riscului climatic este suportată în continuare direct de fermieri și, după evenimente severe, de bugetele publice prin măsuri ad-hoc.
În acest sens, România susține o abordare pe straturi de risc. Pierderile mici și frecvente trebuie reduse prin prevenție și investiții de adaptare. Pierderile medii trebuie transferate prin asigurări agricole. Riscurile severe și catastrofale necesită mecanisme publice, reasigurare și, acolo unde este cazul, soluții europene de partajare a riscului. Aplicarea acestei abordări se poate realiza prin trei priorități la nivel european: instrumente PAC de gestionare a riscurilor mai puternice și mai flexibile; acces mai bun la asigurări, fonduri de risc și reasigurare; continuarea investițiilor în irigații, gestionarea apei, date privind riscul climatic, avertizare timpurie și evaluarea rapidă a pagubelor.
Directorul general al AFIR a subliniat în cadrul Conferinței Regionale Oltenia faptul că viitorul agriculturii nu mai poate fi construit doar prin menținerea modelelor actuale de producție, și că este nevoie de investiții inteligente, de un acces mai facil la finanțare și de o abordare integrată care să conecteze producția agricolă, procesarea, cercetarea și tehnologia.
Privind viitoarea Politică Agricolă Comună, Adrian CHESNOIU a susținut fără echivoc, încă de la începutul demersurilor, menținerea PAC ca politică distinctă, cu un buget solid, predictibil și adaptat nevoilor sectorului agricol. Din acest motiv arhitectura viitoarei PAC trebuie să mențină structura pe doi piloni, respectiv FEGA și FEADR.
Trebuie avut în vedere că pentru România este propusă o alocare financiară totală de aproximativ 60,2 miliarde de euro pentru perioada 2028–2034. Din această sumă, 16,6 miliarde de euro reprezintă alocarea minimă propusă pentru Politica Agricolă Comună, ceea ce reprezintă aproximativ 27% din alocarea totală. În acest context, AFIR susține menținerea bugetului PAC cel puțin la nivelul perioadei 2021–2027, respectiv la aproximativ 21,47 miliarde de euro, considerând că un buget solid și predictibil este esențial pentru competitivitatea agriculturii și dezvoltarea mediului rural.
În același timp, Adrian CHESNOIU a readus în atenție faptul că România se opune plafonării plăților directe la 100.000 de euro per beneficiar, precum și aplicării degresivității începând de la nivelul de 20.000 de euro pe fermă, fiind necesară continuarea procesului de convergență externă a plăților directe, astfel încât să fie reduse diferențele dintre nivelurile de sprijin acordate fermierilor din diferitele state membre.
*** / ***
Conferințele regionale AGRI4FUTURE ROMÂNIA: Obiectiv 2035 reprezintă platforma de informare, dialog și acțiune susținută de Clubul Fermierilor Români pentru mobilizarea fermierilor din România în procesul de elaborare a politicilor naționale și europene privind agricultura, precum și stabilirea unui nou model de parteneriat public-privat neguvernamental pentru transformarea agriculturii într-una competitivă, reziliență și sustenabilă.
Ediția Conferinței Regionale Oltenia s-a desfășurat azi, 8 octombrie 2026, începând de la ora 9:00 și a fost găzduită de Hotel Ramada Craiova, la eveniment participând personalități marcate din agri-business și reprezentanți de vârf ai instituțiilor partenere.