Anul 2025 a început sub presiunea unuia dintre cele mai mari riscuri financiare din istoria recentă a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Potrivit directorului general al instituției, Adrian Chesnoiu, la momentul revenirii sale la conducerea agenției, în decembrie 2024, România se confrunta cu un risc de dezangajare de 1,2 miliarde de euro din fonduri europene aferente Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014–2020.
„2025 este un an complicat. Eu am revenit la conducerea AFIR în decembrie, când am finalizat mandatul de deputat și la o primă evaluare, aveam un risc de dezangajare de 1,2 miliarde de euro”, a declarat Adrian Chesnoiu, la Radio România Antena Satelor.

Pentru a evita pierderea sumelor uriașe, conducerea AFIR a fost nevoită să adopte măsuri rapide de management, într-un context în care PNDR 2014–2020 se suprapune cu noul Plan Strategic PAC 2023–2027 (PNS).

„A trebuit să luăm niște decizii de management și instituționale rapide. Am lansat tot ce mai era de lansat, am scos o măsură pentru echipamentele și utilajele destinate fermierilor care a avut un succes foarte mare, am luat decizia să redeschidem măsura 17.1 pentru asigurarea culturilor fermierilor. Toate aceste măsuri care țineau de PNDR 2014-2020 sunt suprapuse cu exercițiul PNS 2023-2027”, a explicat șeful AFIR.

Adrian Chesnoiu a precizat că 31 decembrie 2025 este termenul final până la care mai pot fi făcute plăți din PNDR 2014–2020, iar efortul instituțional din acest an este unul decisiv. Șeful AFIR este optimist că riscul de dezangajare va fi redus drastic, până la un nivel de sub 100 de milioane de euro.

„Vom trage tare să încheiem anul 2025, să tragem linia PNDR-ului, pentru că până la 31 decembrie putem să facem ultimele plăți. Eu cred că dintre cele 1,2 miliarde de euro risc de dezangajare, o să ajungem la sub 100 de milioane de euro”, a mai spus Adrian Chesnoiu.